Sâmbătă, 1 aprilie 2006
Am trecut printr-o săptămână tristă...aerul din casă atârnă greu, liniştea se sparge cu zgomot în camere.
Îmi amintesc de A. cât de mică era atunci când am găsit-o în gara acelui oraş ucrainean îndepărtat, incredibil de înapoiat şi de murdar. Era ca un schelet umblător şi ar fi murit dacă nu aş fi adoptat-o. Orice i-am oferit eu după aceea, viaţa mea strâmtorată de studentă de provincie şi apoi de absolventă fără casă, resurse sau rude, a fost mai bine decât ce o aştepta în ţara ei.
M. nu înţelege nimic...a şi luat câteva în ultimele zile, pentru că râde când mă vede că plâng. Mă exasperează gândul că nu înţelege sentimentele celorlalţi.
Aş fi plecat oriunde zilele acestea dar nu puteam pentru că trebuia să aştept telefoane...destul de puţine CV-uri au venit prin Internet. Majoritatea telefoanelor au fost primite pe fix (destul de multe în ultimele zile). Au fost şi câteva care mi s-au părut interesante, câteva fete de la Universitatea Bucureşti care au medii mari şi mi-au trimis şi CV- uri. Acum tocmai am primit un telefon de la un actor care a insistat să se prezinte la interviu; mi-a făcut o impresie bună, însă nu cred că un actor ar avea timp să vină să lucreze o jumătate de normă pentru banii pe care îi ofer eu.
Am primit în total cam 100 de telefoane în 10 zile de anunţuri, cred. Mâine fac o selecţie în cele 25 de CV-uri pe care le-am primit (nu voi chema la interviu pe toţi, o exclud pe prietena lui L. şi pe alte câteva care nu păreau cu adevărat interesate). Luni va fi interviul, într-un birou de la mine de la serviciu, îl iau şi pe M. la interviu pentru că nu am cu cine să îl las.
Am trecut printr-o săptămână tristă...aerul din casă atârnă greu, liniştea se sparge cu zgomot în camere.
Îmi amintesc de A. cât de mică era atunci când am găsit-o în gara acelui oraş ucrainean îndepărtat, incredibil de înapoiat şi de murdar. Era ca un schelet umblător şi ar fi murit dacă nu aş fi adoptat-o. Orice i-am oferit eu după aceea, viaţa mea strâmtorată de studentă de provincie şi apoi de absolventă fără casă, resurse sau rude, a fost mai bine decât ce o aştepta în ţara ei.
M. nu înţelege nimic...a şi luat câteva în ultimele zile, pentru că râde când mă vede că plâng. Mă exasperează gândul că nu înţelege sentimentele celorlalţi.
Aş fi plecat oriunde zilele acestea dar nu puteam pentru că trebuia să aştept telefoane...destul de puţine CV-uri au venit prin Internet. Majoritatea telefoanelor au fost primite pe fix (destul de multe în ultimele zile). Au fost şi câteva care mi s-au părut interesante, câteva fete de la Universitatea Bucureşti care au medii mari şi mi-au trimis şi CV- uri. Acum tocmai am primit un telefon de la un actor care a insistat să se prezinte la interviu; mi-a făcut o impresie bună, însă nu cred că un actor ar avea timp să vină să lucreze o jumătate de normă pentru banii pe care îi ofer eu.
Am primit în total cam 100 de telefoane în 10 zile de anunţuri, cred. Mâine fac o selecţie în cele 25 de CV-uri pe care le-am primit (nu voi chema la interviu pe toţi, o exclud pe prietena lui L. şi pe alte câteva care nu păreau cu adevărat interesate). Luni va fi interviul, într-un birou de la mine de la serviciu, îl iau şi pe M. la interviu pentru că nu am cu cine să îl las.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu