Duminică, 5 februarie 2007
În sfârşit, trecu şi evaluarea...grea, aşa cum mă aşteptam.
La logoped/evaluare a cunoştinţelor M. a scăpat mai ieftin decât astă-vară. Numai că mă întreb, atunci când văd tipurile de probe, cât de valide sunt. De exemplu, la un moment dat a vrut să îi testeze cunoştinţele despre familie (deşi îi spusesem că nu are familie şi nu am cum să îl fac să înţeleagă ce este un "bunic", "tată", "soră", "mătuşă"...) folosind nişte figurine mici şi atât de stilizate încât mi-ar fi fost greu mie să denumesc ce înseamnă fiecare.
Alt aspect care m-a surprins aici a fost atitudinea faţă de ABA. Persoana care ne evalua m-a criticat pentru că uneori am sugerat involuntar răspunsurile (de fapt, încercam să evit declanşarea unei crize de nervi faţă de probele care nu se mai terminau). După care îmi spune: "nu aţi văzut copiii ăia care fac ABA, cu patru terapeuţi?!"M-a amuzat faptul că vorbea despre copiii care fac ABA ca şi cum ar fi fost pe Marte, sau pe Lună...Hei (îmi venea să îi spun dar m-am abţinut) în faţa ta se află chiar unul dintre copiii ăia, care face 35 de ore de ABA pe săptămână...şi tot ce ştie, ştie datorită terapiei. Voi nu aţi reuşit să îl ajutaţi cu nimic până acum.
La doctor am scăpat repede, avea mulţi pacienţi şi nu l-a testat decât pe imitaţie motorie grosieră (a reacţionat destul de bine pentru că trebuia să urmărească mişcări combinate), pe desen (forme geometrice) şi pe cooperare. A ieşit bine...
La psiholog, destul de necooperant, obosise şi voia să plece, nu i-a plăcut nici o jucărie. Testele pe reciprocitate (casa mea/casa ta) au ieşit însă bine (după atâta Block imitation...)Spre final s-a găsit o casă mare de păpuşi care i-a plăcut teribil şi s-a jucat constructiv împreună cu psihologul. (Ulterior, la concluziile de vineri, aceasta a subliniat din nou că "are joc simbolic, deci nu are autism"). Concluziile spuse vineri au fost încurajatoare: o creştere a cooperării, un potenţial ridicat, însă nimeni nu a dat soluţii pentru vorbire...
În sfârşit, trecu şi evaluarea...grea, aşa cum mă aşteptam.
La logoped/evaluare a cunoştinţelor M. a scăpat mai ieftin decât astă-vară. Numai că mă întreb, atunci când văd tipurile de probe, cât de valide sunt. De exemplu, la un moment dat a vrut să îi testeze cunoştinţele despre familie (deşi îi spusesem că nu are familie şi nu am cum să îl fac să înţeleagă ce este un "bunic", "tată", "soră", "mătuşă"...) folosind nişte figurine mici şi atât de stilizate încât mi-ar fi fost greu mie să denumesc ce înseamnă fiecare.
Alt aspect care m-a surprins aici a fost atitudinea faţă de ABA. Persoana care ne evalua m-a criticat pentru că uneori am sugerat involuntar răspunsurile (de fapt, încercam să evit declanşarea unei crize de nervi faţă de probele care nu se mai terminau). După care îmi spune: "nu aţi văzut copiii ăia care fac ABA, cu patru terapeuţi?!"M-a amuzat faptul că vorbea despre copiii care fac ABA ca şi cum ar fi fost pe Marte, sau pe Lună...Hei (îmi venea să îi spun dar m-am abţinut) în faţa ta se află chiar unul dintre copiii ăia, care face 35 de ore de ABA pe săptămână...şi tot ce ştie, ştie datorită terapiei. Voi nu aţi reuşit să îl ajutaţi cu nimic până acum.
La doctor am scăpat repede, avea mulţi pacienţi şi nu l-a testat decât pe imitaţie motorie grosieră (a reacţionat destul de bine pentru că trebuia să urmărească mişcări combinate), pe desen (forme geometrice) şi pe cooperare. A ieşit bine...
La psiholog, destul de necooperant, obosise şi voia să plece, nu i-a plăcut nici o jucărie. Testele pe reciprocitate (casa mea/casa ta) au ieşit însă bine (după atâta Block imitation...)Spre final s-a găsit o casă mare de păpuşi care i-a plăcut teribil şi s-a jucat constructiv împreună cu psihologul. (Ulterior, la concluziile de vineri, aceasta a subliniat din nou că "are joc simbolic, deci nu are autism"). Concluziile spuse vineri au fost încurajatoare: o creştere a cooperării, un potenţial ridicat, însă nimeni nu a dat soluţii pentru vorbire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu