Sâmbătă, 21 aprilie 2007
Astăzi, între două sesiuni, a lui No1 şi a lui No3, am sărbătorit ziua lui M. Dorinţa mea de a avea o aniversare cu copii nu s-a materializat din lipsa de timp, ca de obicei. Însă şi sărbătorirea împreună cu echipa a avut un sens: împlinim un an de terapie, în care am câştigat extrem de multe achiziţii, iar copilul de azi nu mai este nici pe departe copilul absent pe care ne chinuiam să îl distrăm anul trecut. Acum a suflat singur în lumânările de pe tort, chiar dacă a trebuit să insiste ca să le stingă pe toate. Acum este activ şi vesel, cu o privire vie şi dorinţa de a comunica cu cei din jur.
Am avut tort, şampanie pentru copii, sandvişuri şi prăjituri. După aceea le-am filmat pe fete şi am înregistrat impresii despre anul/lunile în care au lucrat cu M. Toate s-au declarat impresionate de schimbarea în bine care s-a petrecut în ultimele luni cu M. Se vedea că se simţeau motivate şi mândre că au contribuit şi ele la această schimbare. În special No1, care putea să vadă cel mai bine diferenţa, părea mişcată şi avea lacrimi în ochi.
La capitolul "cadouri" s-a văzut cel mai bine cine empatizează cu M. şi cine nu...No3 a adus cel mai nimerit cadou pentru M., un joc de golf cu crose mari, comode. No1 a adus un joc cu bază militară, potrivit pentru jocul simbolic la care am epuizat toate temele până acum. În schimb, No2 a adus un puzzle impracticabil (ştie că M. nu face puzzle din acesta mărunt). Nu ştiu cum se face, dar No2 pare întotdeauna uşor distantă şi neinteresată, orice ar face...
Astăzi, între două sesiuni, a lui No1 şi a lui No3, am sărbătorit ziua lui M. Dorinţa mea de a avea o aniversare cu copii nu s-a materializat din lipsa de timp, ca de obicei. Însă şi sărbătorirea împreună cu echipa a avut un sens: împlinim un an de terapie, în care am câştigat extrem de multe achiziţii, iar copilul de azi nu mai este nici pe departe copilul absent pe care ne chinuiam să îl distrăm anul trecut. Acum a suflat singur în lumânările de pe tort, chiar dacă a trebuit să insiste ca să le stingă pe toate. Acum este activ şi vesel, cu o privire vie şi dorinţa de a comunica cu cei din jur.
Am avut tort, şampanie pentru copii, sandvişuri şi prăjituri. După aceea le-am filmat pe fete şi am înregistrat impresii despre anul/lunile în care au lucrat cu M. Toate s-au declarat impresionate de schimbarea în bine care s-a petrecut în ultimele luni cu M. Se vedea că se simţeau motivate şi mândre că au contribuit şi ele la această schimbare. În special No1, care putea să vadă cel mai bine diferenţa, părea mişcată şi avea lacrimi în ochi.
La capitolul "cadouri" s-a văzut cel mai bine cine empatizează cu M. şi cine nu...No3 a adus cel mai nimerit cadou pentru M., un joc de golf cu crose mari, comode. No1 a adus un joc cu bază militară, potrivit pentru jocul simbolic la care am epuizat toate temele până acum. În schimb, No2 a adus un puzzle impracticabil (ştie că M. nu face puzzle din acesta mărunt). Nu ştiu cum se face, dar No2 pare întotdeauna uşor distantă şi neinteresată, orice ar face...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu