Luni, 9 iulie 2007
Mă pregătesc pentru o săptămână grea. De miercuri până vineri lipsesc trei zile pentru un training pe proiecte internaţionale care are loc la Timişoara, joi...numai că, fiind la celălalt capăt al ţării, miercuri şi vineri se vor pierde pe drum (trenul face opt ore până acolo şi singurul intercity convenabil este dimineaţa, atât la dus cât şi la întors). În concluzie, trei zile şi două nopţi care trebuie acoperite cu sesiuni şi cu cineva care să doarmă noaptea cu copilul. Este greu pentru oricine să sacrifice două nopţi la rând, astfel încât am programat pe naşa în prima noapte, şi în a doua noapte No1...Ca să acopăr cât mai mult din zi, am programat miercuri şi vineri câte trei sesiuni, cu generalizare la mijloc (dar No3 va face numai jocuri, nu va face programe). În felul acesta am acoperit 11 ore pe zi (de la 9,00 la 20,00) iar cine vine seara nu mai are de făcut faţă decât la două ore cu M. (destul de grele, de fapt, pentru că după 20,00 este agitat şi tinde să exagereze cu săritul pe pat şi cu râsul nervos).
Însă nu programul mă îngrijorează ci reacţia lui M....este mult prea obişnuit ca eu să nu lipsesc mai mult de opt ore, şi nu ştiu cum va reacţiona la lipsa mea atât de lungă de acasă. Într-un fel, consider călătoria o probă: se pare că pe viitor va trebui să mai fac călătorii scurte de două-trei zile, şi este bine să văd dacă M. a avansat suficient de mult ca să suporte absenţa mea şi să coopereze cu tutori/prietene care au grijă de el.
Mă pregătesc pentru o săptămână grea. De miercuri până vineri lipsesc trei zile pentru un training pe proiecte internaţionale care are loc la Timişoara, joi...numai că, fiind la celălalt capăt al ţării, miercuri şi vineri se vor pierde pe drum (trenul face opt ore până acolo şi singurul intercity convenabil este dimineaţa, atât la dus cât şi la întors). În concluzie, trei zile şi două nopţi care trebuie acoperite cu sesiuni şi cu cineva care să doarmă noaptea cu copilul. Este greu pentru oricine să sacrifice două nopţi la rând, astfel încât am programat pe naşa în prima noapte, şi în a doua noapte No1...Ca să acopăr cât mai mult din zi, am programat miercuri şi vineri câte trei sesiuni, cu generalizare la mijloc (dar No3 va face numai jocuri, nu va face programe). În felul acesta am acoperit 11 ore pe zi (de la 9,00 la 20,00) iar cine vine seara nu mai are de făcut faţă decât la două ore cu M. (destul de grele, de fapt, pentru că după 20,00 este agitat şi tinde să exagereze cu săritul pe pat şi cu râsul nervos).
Însă nu programul mă îngrijorează ci reacţia lui M....este mult prea obişnuit ca eu să nu lipsesc mai mult de opt ore, şi nu ştiu cum va reacţiona la lipsa mea atât de lungă de acasă. Într-un fel, consider călătoria o probă: se pare că pe viitor va trebui să mai fac călătorii scurte de două-trei zile, şi este bine să văd dacă M. a avansat suficient de mult ca să suporte absenţa mea şi să coopereze cu tutori/prietene care au grijă de el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu