Joi, 5 iulie 2007
De două săptămâni am introdus programe noi: Posesie, Expressive small letters, Da/Nu factual, Nu ştiu. Pe Expressive labels am mărit ritmul, acum avem trei sittinguri cu două cuvinte noi în fiecare sesiune. Dar oricum, există cuvinte masterate şi în afara sesiunilor. A început să indice elemente din poze şi să spună denumirile, chiar dacă le pronunţă atât de prost încât nu se înţelege...de exemplu, a indicat pe o fotografie cu vară-sa "Mac" asta pentru că ea avea un pahar de la MacDonalds. Mai sunt şi "accidente" legate de noile cuvinte: dacă nu spunem corect cuvântul ca să vadă că a fost înţeles, începe să ţipe şi se tăvăleşte pe jos. Astfel, spunea foarte des "mecatati" dar nimănui nu îi venea ideea salvatoare...până când tot copilul, mai deştept, mi-a arătat la televizor o reclamă: era o reclamă la emisiunea "Megastar" pe care am urmarit-o primăvara asta ca să îl mai provoc la un dans - un cuvânt prea greu pentru el ca să îl aproximeze mai bine decât atât.
Revenind la verbalizare, am găsit o metodă eficientă şi simplă de a creşte volumul şi calitatea ei: când venim din parc, iau o pungă cu recompense (Krax sau Pommbar) de la chioşc, ne aşezăm pe bancă în faţa blocului şi facem verbal imitation până când se termină punga. Obiective: să lege cuvinte din trei silabe, să spună corect silabele care se termină cu consoane, iar cuvintele mai lungi de trei silabe să le spună "pe două bucăţi" de câte două-trei silabe. De asemenea, sunt de lucrat cuvintele care conţin sunete pe care le pronunţăm mai rar (zero) sau cu combinaţii mai grele, două consoane succesive sau diftongi şi triftongi (pantof, şapcă, oaie)... important este că tonusul lui este bun şi are mare poftă să vorbească.
De două săptămâni am introdus programe noi: Posesie, Expressive small letters, Da/Nu factual, Nu ştiu. Pe Expressive labels am mărit ritmul, acum avem trei sittinguri cu două cuvinte noi în fiecare sesiune. Dar oricum, există cuvinte masterate şi în afara sesiunilor. A început să indice elemente din poze şi să spună denumirile, chiar dacă le pronunţă atât de prost încât nu se înţelege...de exemplu, a indicat pe o fotografie cu vară-sa "Mac" asta pentru că ea avea un pahar de la MacDonalds. Mai sunt şi "accidente" legate de noile cuvinte: dacă nu spunem corect cuvântul ca să vadă că a fost înţeles, începe să ţipe şi se tăvăleşte pe jos. Astfel, spunea foarte des "mecatati" dar nimănui nu îi venea ideea salvatoare...până când tot copilul, mai deştept, mi-a arătat la televizor o reclamă: era o reclamă la emisiunea "Megastar" pe care am urmarit-o primăvara asta ca să îl mai provoc la un dans - un cuvânt prea greu pentru el ca să îl aproximeze mai bine decât atât.
Revenind la verbalizare, am găsit o metodă eficientă şi simplă de a creşte volumul şi calitatea ei: când venim din parc, iau o pungă cu recompense (Krax sau Pommbar) de la chioşc, ne aşezăm pe bancă în faţa blocului şi facem verbal imitation până când se termină punga. Obiective: să lege cuvinte din trei silabe, să spună corect silabele care se termină cu consoane, iar cuvintele mai lungi de trei silabe să le spună "pe două bucăţi" de câte două-trei silabe. De asemenea, sunt de lucrat cuvintele care conţin sunete pe care le pronunţăm mai rar (zero) sau cu combinaţii mai grele, două consoane succesive sau diftongi şi triftongi (pantof, şapcă, oaie)... important este că tonusul lui este bun şi are mare poftă să vorbească.
